Dacă ar fi acum să recomand o singură carte despre cum să îţi creşti copilul în stil Montessori, aceasta ar fi. Cartea înglobează informaţii importante atât despre metoda şi stilul de viaţă Montessori, cât şi despre disciplina pozitivă sau comunicarea non-violentă.
Copiii învaţă să folosească toaleta când sunt pregătiţi, nu atunci când îşi găsesc părinţii timp să-i înveţe. [...] Acest lucru variază de la un copil la altul. [...] Dar, la fel ca în cazul altor aspecte legate de copii, dacă înţelegem cum evoluează lucrurile, putem pregăti mediul şi putem juca un rol încurajator în acest proces. (Tim Seldin, Cum să creşti un copil extraordinar. Metoda Montessori)
Frumuseţea invită la activitate şi la muncă. [...] Există o relaţie matematică între frumuseţea mediului şi activitatea copilului. (Maria Montessori, Copilul în familie)
Fireşte, nu toate dorinţele sunt nevoi. Dar când satisfacem nevoile mai profunde ale copilului, de a fi văzut, apreciat şi conectat, va fi mai fericit şi mai cooperant, astfel încât îi vom putea gestiona dezamăgirea că spunem "nu" unor dorinţe trecătoare despre care ei cred că i-ar face fericiţi. Aceste dorinţe nu sunt, de fapt, nevoi, ci strategii de a-şi împlini nevoile. Atenţia din partea părintelui i-ar putea împlini nevoia de dulce mult mai bine decât o bomboană. (Laura Markham, Părinţi liniştiţi, copii fericiţi)
"Fă aşa şi primeşti asta" îi face pe oameni să se focuseze pe "asta", nu pe "aşa". [...] Orice lucru prezentat ca o condiție prealabilă pentru altceva - deci, ca mijloc spre un alt scop - ajunge să fie văzut ca fiind mai puțin de dorit. (Alfie Kohn, Pedepsiţi prin recompense)
Înainte să împlinească un an, mâna [copilului] se ocupă de activităţi diverse care reprezintă, s-ar putea spune, tot atâtea tipuri de muncă: deschide şi închide sertare, cutii, etc.; pune dopuri la sticle; scoate obiectele dintr-un recipient şi le pune în altul, etc. Cu aceste exerciţii se dezvoltă o abilitate tot mai mare. (Maria Montessori, Mintea absorbantă)
Dezvoltarea mentală şi cea spirituală pot şi trebuie să fie ajutate de mişcare, căci fără aceasta nu există progres, nici sănătate mentală. (Maria Montessori, Mintea absorbantă)
Recompensele şi pedepsele sunt cea mai joasă formă de educaţie. (Chuang-Tzu, 389-286 î.C.)
Când au învățat în acest fel să-și stăpânească echilibrul, copiii au adus actul mersului pe jos la un standard remarcabil de perfecțiune și au dobândit, pe lângă siguranță și calm în mersul lor natural, o ţinută neobișnuit de grațioasă a trupului. (Maria Montessori, Dr. Montessori's Own Handbook)
Uneori, simplul fapt de a vedea că dorinţele tale arzătoare sunt înţelese face ca realitatea să devină mai uşor de suportat. (Adele Faber, Elaine Mazlish, Cum să le vorbim copiilor)