Patul nostru Montessori

Linişte - Mergem la culcare, acum - Patul nostru Montessori

Montessori încurajează dormitul bebeluşului şi copilului mic pe o saltea aşezată pe podea (Montessori floor bed). Principalul motiv este acela că, în acest fel, încurajăm independenţa şi libertatea de mişcare ale copilului. Cu Tudor, am renunţat la pătuţ pe când avea vreo opt luni, punând salteaua canapelei direct pe jos. A învăţat repede să urce şi să coboare de pe patul jos. De cele mai multe ori, când se trezeşte, coboară repede din pat şi vine să ne caute. Am folosit salteaua de la o canapea, pentru a putea dormi şi eu alături de el, să-l alăptez liniştită.

Tereza a dormit la început alături de mine şi de Tudor. În prima lună am ales patul mare, pentru că îmi era greu să mă aşez sau ridic de pe saltea, din cauza operaţiei de cezariană. Ne-am mutat în camera copiilor, pe saltea, înainte ca ea să împlinească două luni. Pe la cinci luni şi jumătate a început să coboare singură din pat. A căzut doar de câteva ori, învâţând repede unde sunt marginile saltelei. La început am pus chiar o pătură lângă pat, pentru cazurile acestea. Tereza are în curând opt luni şi aproape niciodată nu plânge când se trezeşte. Pur şi simplu, se dă jos din pat şi vine să ne caute. Uneori o auzim înainte să ajungă în hol, alteori când începe să se joace prin cameră.

Pe lângă independenţă, patul Montessori le mai oferă copiilor şi o imagine limpede a spaţiului din jurul lor, neobturată de barele sau de plasa pătuţului, îi ajută să se simtă bine în mediul lor. Libertatea de mişcare este şi motivul pentru care Tereza nu doarme în sac (nici Tudor, de altfel, după ce am folosit salteaua pusă pe jos). Prefer să îi dau o pereche de pantaloni în timpul somnului, în caz că se dezveleşte, dar să se poată mişca liniştită când se trezeşte.

Maria Montessori ne-a învăţat că plânsetul copilului înseamnă: „Ajută-mă să fac singur!” şi un pat jos îl poate ajuta să facă lucruri importante de unul singur destul de devreme. O cale atât de simplă cu o finalitate atât de importantă! (Dr. Silvana Montanaro, Understanding the Human Being)

(Photo by Peter Oslanec on Unsplash)

Comentarii

8 răspunsuri la „Patul nostru Montessori”

  1. […] am fost acolo pentru el, de fiecare dată, fără ezitare. Mi-a fost foarte uşor şi pentru că dormeam toţi trei într-un pat, aşa cum facem şi acum, de altfel. Cred că l-am ajutat şi astfel să treacă mai uşor peste […]

  2. […] trei aspecte pe care adultul nu le poate controla pentru copil, respectiv mâncatul, somnul şi folosirea toaletei. Acestea sunt cele trei obiceiuri în privinţa cărora copilul are […]

  3. […] să îi facă tai-tai câinelui din vecini, la plecare, după vizita zilnică de la gard. Seara, în drumul spre pat, se opreşte în uşa băii, pentru a-l saluta pe Tudor, care se spală în […]

  4. […] trei aspecte pe care adultul nu le poate controla pentru copil, respectiv mâncatul, somnul şi folosirea toaletei. Acestea sunt cele trei obiceiuri în privinţa cărora copilul are […]

  5. […] Înseamnă să îi vorbim şi să vorbim despre el cu respect. A mânca şi a se îmbrăca, a coborî din pat de unul singur, încă de când e mic, a folosi toaleta, a-şi sufla nasul sau a-şi turna un pahar cu apă sunt […]

  6. […] povestea, coborârea sacului din pod a fost imposibil de amânat. Tudor, mai ales, a fost fericit să doarmă în el în primele […]

  7. […] practică, nu facem nici din acestea o corvoadă. De multe ori, mă întrerupe când încep eu să fac patul. Alteori, îl întreb dacă vrea să strângă el şi îmi spune că va face data […]

  8. […] mic are trei domenii în care poate deține controlul: mâncatul, somnul și folosirea toaletei. Cred că tocmai de aceea acestea sunt și terenurile pe care se dau cele […]

Lasă un răspuns