Lecţiile Montessori despre pământ şi apă, prin diversele formaţiuni reprezentate, sunt pentru mine printre cele mai interesante. Am regăsit prezentarea lecţiilor atât în cartea lui Ève Hermann, cât şi pe site-ul cu programa Montessori pentru grădiniţă.

Pentru a realiza formaţiunile geografice am cumpărat pastă modelatoare maro. Recomandarea din carte este de a folosi o tavă pătrată ca matriţă pentru a face formele din ghips. Amânând prea mult prezentarea, întrucât am găsit greu suporturile, am sărit direct la etapa cu pasta modelatoare. Până la urmă, am ales câteva casete dreptunghiulare, pe care le aveam prin casă. Activitatea aceasta este potrivită după trei ani şi jumătate, la scurt timp după prezentarea globului pământesc.

Într-o zi, pe când Tudor s-a trezit mai devreme din somnul de amiază, l-am invitat să lucrăm cu pasta modelatoare. Am făcut mai întâi formele potrivite pentru prima pereche – lac şi insulă. Am turnat apă într-o carafă şi am pus colorant alimentar albastru în ea. Tudor a amestecat bine, după care a turnat apa în tăviţe.

Ne-am uitat apoi cu atenţie cum apa a înconjurat pământul într-una din forme, iar în cealaltă pământul înconjura apa. Tudor a golit apa înapoi în carafă şi a turnat-o din nou în tăviţe. La sfârşit, le-am pus pe toate deoparte, spunându-i că o să mai lucrăm cu ele.

Copilul poate să realizeze singur formaţiunile geografice, din argilă. Modelarea argilei îi permite să aprofundeze conceptele. El îşi va confecţiona singur o insulă sau un lac! (Ève Hermann, 100 de activităţi Montessori pentru descoperirea lumii înconjurătoare)

Mai târziu, luând unul din magneţii noştri de pe frigider, Tudor m-a întrebat ce e acolo. Era insula Corfu, despre care mai discutaserăm, dar de data aceasta i-am atras atenţia asupra pământului înconjurat de apă. I-am spus că e o insulă, la fel ca în formele cu care lucraserăm noi. Am căutat apoi poza unui lac şi am discutat şi despre el.

Pe rând, o să facem din pastă modelatoare şi celelalte perechi: peninsulă şi golf, golfuleţ şi cap, istm şi strâmtoare, arhipelag şi grup de lacuri. Înainte să le văd prezentate în lecţiile Montessori, nu le gândisem niciodată ca perechi! Prezentate astfel, sunt atât de uşor de învăţat, explorat şi recunoscut!

Continuarea acestor lecţii va fi cu nişte forme rugoase, pe care le voi face din carton albastru, cu şmirghel maro. După aceea, vom explora şi imagini reale, decupate sau printate, pe care să le potrivim sub formele rugoase. După cum îl ştiu, Tudor le va căuta apoi cu interes în atlasul geografic pe care îl răsfoieşte des.

Ca orice material Montessori, şi aceste forme de pământ şi apă pot fi explorate mereu, cu tot mai multă profunzime. La început, copiii pot colora contururile diferitelor forme sau găsi perechi corespondente. După învăţarea scrisului şi a cititului, pot fi folosite carduri de nomenclatură, cu etichete. Imaginile reale pot primi nume şi informaţii tot mai complexe despre regiunea unde se găsesc şi caracteristicile lor.

Programa Montessori este adesea reprezentată ca o spirală de informaţii care se lărgeşte tot mai mult, pe măsură ce copilul înaintează în vârstă. Se începe cu lecţii simple şi concrete, trecându-se în timp spre informaţii complexe şi abstracte. După mine, lecţiile acestea de geografie despre pământ şi apă sunt un exemplu excelent în acest sens.

Şi geografia îi este încredinţată mai întâi mâinii. […] Li se prezintă conceptul formelor de pământ şi de apă, cum ar fi lacuri, insule, golfuri, capuri, strâmtori, istmuri şi aşa mai departe, prin intermediul unor tăvi mici cu modele ale formelor acestora. Copiii toarnă apă în spaţiile corespunzătoare, creând astfel o formă de pământ sau de apă. […] Încă o dată, uniunea dintre mână şi intelect permite o înţelegere aprofundată şi stârneşte un interes mai mare pentru învăţare. (Paula Polk Lillard, Lynn Lillard Jensen, Educaţia Montessori în primii ani de viaţă)