Un mod de a reduce sentimentele copilului de dependenţă faţă de familie este acela de a-i arăta că, în afara familiei, există o comunitate mai mare cu resurse valoroase care aşteaptă să fie folosite. Lumea nu este un loc străin. Există ajutor atunci când aveţi nevoie. (Adele Faber, Elaine Mazlish, Cum să le vorbim copiilor)
Categorie: Disciplină
Plânsul copiilor şi disconfortul părinţilor
În loc să te simţi vinovat pentru sentimentele care se nasc pe măsură ce avansezi pe drumul creşterii unui copil, ţi se cere să îmbrăţişezi nebuniile parentajului, să beneficiezi de pe urma modului în care te deschide un copil – sau, mai bine spus, te rupe, îţi sfâşie vechea identitate şi o înlocuieşte cu propria-ţi expansiune. (Shefali Tsabary, Părintele conştient)
Secretul şi siguranţa copiilor
Ruşinea are nevoie de trei lucruri pentru a scăpa de sub control: de secret, de tăcere şi de judecata critică. (Dr. Brené Brown, Darurile imperfecţiunii)
Copilul trebuie să…
De fapt, în toate idealurile educaţionale, în toată pedagogia de până acum, cuvântul educaţie a fost aproape întotdeauna sinonim cu pedeapsă. Scopul a fost întotdeauna să-l facă pe copil să se supună adultului, care se substituia naturii, punând raţionamentul şi voinţa lui mai presus de legile vieţii. (Maria Montessori, Taina copilăriei)
Muncă, pasiune şi valori
Exemplul pe care îl dăm prin propriul comportament este mult mai puternic decât orice le spunem noi. Copiii absorb orice văd că facem noi, în special când sunt foarte mici, şi încep să vorbească şi să se poarte exact ca noi. Noi suntem modelele lor. (Tim Seldin, Cum să creşti un copil extraordinar)
Furie şi neputinţă
A fi un părinte conştient nu înseamnă „să faci totul bine” de fiecare dată, ci înseamnă a evolua împreună. Copiii sunt infinit de iertători şi nici nu sunt afectaţi iremediabil de situaţiile în care nu facem faţă. Din contră, învaţă să îşi accepte limitările văzând că noi ni le acceptăm pe ale noastre. (Dr. Shefali Tsabary, Părintele conştient)
Oamenii ciudaţi şi siguranţa copiilor
Povestirea unei experienţe poate ajuta un copil să se elibereze de aspectele derutante şi neliniştitoare ale unui eveniment neplăcut. (Daniel Siegel, Mary Hartzell, Parentaj sensibil şi inteligent)
Ai grijă!, O să cazi!, Să nu te tai!
Când îi spunem copilului „Ai grijă!”, nu transmitem mesajul că ne pasă, deşi asta este ceea ce simţim, ci mesajul că lumea este un loc nesigur şi că nu avem încredere în copilul nostru că se va descurca în ea. (Dr. Laura Markham, Părinţi liniştiţi, copii fericiţi)
Să nu mai faci prostii de-astea!
Atâta timp cât adultul nu va deveni conştient de eroarea sa neintenţionată şi nu o va corija, educaţia va fi pentru el o mare de probleme insolubile. Iar copiii lui, devenind la rândul lor adulţi, vor fi victime ale aceloraşi greşeli, care se transmit din generaţie în generaţie. (Maria Montessori, Copilul în familie)
Maria Montessori şi descoperirea copilului
M-am pus pe treabă cu sentimentul unei ţărănci care şi-a pus deoparte grâul de sămânţă şi a găsit un teren fertil în care acum poate să-l semene în toată libertatea. Dar greşeam. Abia am răsturnat bolovanii de pe terenul meu, că am dat peste aur în loc de grâu; bolovanii ascundeau o comoară preţioasă. Nu eram ţăranca pe care mi-o imaginasem. Eram mai degrabă un nou Aladin care, fără să ştie, ţine în mână cheia care va deschide calea spre comorile ascunse. (Maria Montessori, Taina copilăriei)
