Curăţând morcovi

„A nu interfera înseamnă a nu interfera în nici un fel. Acesta este momentul în care, cel mai adesea, educatoarea greşeşte. […] Lauda, ajutorul sau chiar o privire, pot fi de ajuns pentru a-l întrerupe sau pentru a distruge activitatea. Pare ciudat să spunem asta, dar acest lucru se poate întâmpla chiar şi numai dacă copilul devine conştient că e urmărit. […] Marele principiu care aduce succes educatoarei este acesta: imediat ce a început concentrarea, acţionează ca şi când copilul nu ar exista. Natural, se poate vedea ce face printr-o privire scurtă, dar fără ca el să-şi dea seama de ea.” (Maria Montessori, Mintea absorbantă)

Dimineţi liniştite

„Ca regulă generală, cu cât există mai multă rutină şi mai mult ritual în primii trei ani din viaţa copilului, cu atât devine mai liniştit, mai relaxat şi mai conectat la un program zilnic. […] Stabilind ce urmează să se întâmple, rutina şi ritualul îl ajută pe copil să îşi clădească încrederea în lume şi să se simtă în siguranţă în viaţă.” (Paula Polk Lillard, Lynn Lillard Jensen, Educaţia Montessori în primii ani de viaţă)

Independenţă

Dezvoltarea ia forma unui impuls către o independenţă din ce în ce mai mare. E ca o săgeată eliberată din arc care zboară drept înainte, iute şi sigură. Câştigarea independenţei de către copil începe din momentul intrării în lume. Pe măsură ce se dezvoltă, el se perfecţionează şi depăşeşte fiecare obstacol ce-i stă în cale. În interiorul lui acţionează o forţă vitală care-i călăuzeşte eforturile spre scopul lor. […] Această forţă vitală a creşterii stimulează copilul să săvârşească multe acţiuni şi, dacă i se permite să se dezvolte normal, fără a fi împiedicat, ea se arată sub forma a ceea ce numim „bucuria vieţii”. Copilul e mereu entuziast, mereu fericit. (Maria Montessori, Mintea absorbantă)