Ai grijă!, O să cazi!, Să nu te tai!

Când îi spunem copilului „Ai grijă!”, nu transmitem mesajul că ne pasă, deşi asta este ceea ce simţim, ci mesajul că lumea este un loc nesigur şi că nu avem încredere în copilul nostru că se va descurca în ea. (Dr. Laura Markham, Părinţi liniştiţi, copii fericiţi)

Numărând binecuvântări

Cu cât păstrăm mai mult timp în conştiinţa noastră un moment pozitiv, cu atât mai mulţi neuroni se vor activa şi se vor interconecta, creând în creierul nostru un climat primitor pentru fericire. Prin urmare, dacă dorim ca experienţele noastre pozitive să se prindă de noi (în loc să alunece pe învelişul nostru din teflon), trebuie să ne concentrăm asupra lor cel puţin douăzeci de secunde. (Susan Stiffelman, Parenting conştient)

Salutări din partea mea!

Între doi ani şi jumătate şi şase ani copilul nu e interesat doar de impresiile senzoriale exterioare; atenţia sa e de asemenea îndreptată în mod natural în etapa aceasta asupra acţiunilor corpului său. De aceea perioada aceasta e atât de potrivită pentru învăţarea „bunelor maniere”, prin practicarea unui mare număr de acţiuni precum închisul şi deschisul unei uşi, înmânarea unui obiect ascuţit unei alte persoane, mâncatul corect, salutul, luatul rămasului-bun şi aşa mai departe. (E. M. Sterling, Maria Montessori: Her Life and Work)