În loc să împărţim şcoala în învăţământ preşcolar, primar, secundar şi superior, ar trebui să împărţim educaţia în planuri şi fiecare dintre acestea ar trebui să corespundă acelei etape de dezvoltare prin care trece individul. (Maria Montessori, The Four Planes of Development)
În jurul vârstei de optsprezece luni, copiii intră într-o perioadă senzitivă în care îşi pot controla mai uşor sistemul nervos, care e acum mai dezvoltat şi mai integrat. La vârsta aceasta, majoritatea copiilor au atât abilitatea fizică, cât şi interesul de a-şi controla vezica urinară şi intestinul gros. (Susan Tracy, Toileting the Montessori Way)
Adultul care nu înţelege că un copil trebuie să îşi folosească mâinile şi care nu recunoaşte în asta prima manifestare a instinctului de a munci, poate fi un obstacol pentru dezvoltarea copilului. —Maria Montessori (Catherine McTamaney, The Tao of Montessori: Reflections on Compassionate Teaching)
Maria a fost prima persoană care a folosit litere decupate pentru a-i învăţa pe copii să citească. Ea le spunea elevilor povestiri din călătorii pentru a face geografia mai distractivă şi poveşti despre insecte pentru a explica natura. (Maria Isabel Sanchez Vegara, Maria Montessori)
Totuşi, când toată lumea e de acord că imaginaţia produce plăcere copilului, de ce îi dăm doar basme şi jucării pe care să-şi exerseze acest dar? Dacă un copil îşi poate imagina o zână şi un tărâm din basme, nu-i va fi dificil să-şi imagineze America. În loc să audă în conversaţii referiri vagi despre aceasta, el poate să-şi clarifice ideile proprii despre ea, uitându-se pe globul pe care America este prezentată. (Maria Montessori, Mintea absorbantă)
Dacă gestionaţi corect lucrurile, fără să-l cicăliţi, să-l îmboldiţi, să-l criticaţi şi să refaceţi în urma copilului pentru că nu vi se pare perfect, atunci acesta va fi încântat să vă ajute să aveţi grijă de gospodărie. (Tim Seldin, Cum să creşti un copil extraordinar)
O cultură a compasiunii în casele noastre promovează atitudinea potrivit căreia a fi părtaş la emoţiile, sentimentele şi suferinţa celorlalţi este ceva demn de preţuire. A fi empatic extinde rezonanţa emoţională într-un domeniu mai conceptual, unde limbajul poate fi utilizat pentru a aprofunda dialogul şi a promova înţelegerea. Când membrii familiei se înţeleg şi se repectă unii pe alţii este mult mai probabil să acţioneze în moduri care dovedesc grijă pentru ceilalţi. (Daniel Siegel, Mary Hartzell, Parentaj sensibil şi inteligent)
Micuţa Maria i-a învăţat pe copii să fie liberi, curioşi şi responsabili. Întrucât copiii de azi sunt făuritorii zilei de mâine. (Maria Isabel Sanchez Vegara, Maria Montessori)
Vom avea grijă să-i oferim [copilului] ceea ce îi trebuie. Acum trebuie să ştim să ne stăpânim, să ne retragem deoparte şi să-l observăm, să-l urmărim chiar de la o anumită distanţă, fără să-l obosim cu intervenţia noastră, dar şi fără să-l abandonăm. Îl vom vedea aproape întotdeauna liniştit, mulţumit de el însuşi, ocupat cu o treabă care pare serioasă. Ce ne rămâne nouă de făcut altceva decât să-l observăm? (Maria Montessori, Copilul în familie)
Una dintre cele mai obişnuite întrebări pe care le aud de la părinţi este: "Cum îmi conving copilul să mă asculte?" [...] Desigur, părinţii care îmi adresează această întrebare nu se referă cu adevărat la ascultare. Se întreabă cum să îşi convingă copiii să facă ce spun ei. Secretul? Conectare înainte de corectare. (Dr. Laura Markham, Părinţi liniştiţi, copii fericiţi)