Maria Montessori şi descoperirea copilului

M-am pus pe treabă cu sentimentul unei ţărănci care şi-a pus deoparte grâul de sămânţă şi a găsit un teren fertil în care acum poate să-l semene în toată libertatea. Dar greşeam. Abia am răsturnat bolovanii de pe terenul meu, că am dat peste aur în loc de grâu; bolovanii ascundeau o comoară preţioasă. Nu eram ţăranca pe care mi-o imaginasem. Eram mai degrabă un nou Aladin care, fără să ştie, ţine în mână cheia care va deschide calea spre comorile ascunse. (Maria Montessori, Taina copilăriei)

Cilindrii coloraţi

Scopul este unul interior, de a antrena copilul să observe; ca el să fie condus să facă comparații între obiecte, să formeze judecăți, să raționeze și să decidă; și în repetarea nedeterminată a acestui exercițiu de atenție și de inteligență are loc adevărata dezvoltare. (Maria Montessori, Dr. Montessori’s Own Handbook)

Activităţile Terezei

Vom avea grijă să-i oferim [copilului] ceea ce îi trebuie. Acum trebuie să ştim să ne stăpânim, să ne retragem deoparte şi să-l observăm, să-l urmărim chiar de la o anumită distanţă, fără să-l obosim cu intervenţia noastră, dar şi fără să-l abandonăm. Îl vom vedea aproape întotdeauna liniştit, mulţumit de el însuşi, ocupat cu o treabă care pare serioasă. Ce ne rămâne nouă de făcut altceva decât să-l observăm? (Maria Montessori, Copilul în familie)

Perioadele senzitive

Atunci când o perioadă senzitivă se află la apogeu, o putem compara cu un proiector – venit din interiorul minții – care iluminează anumite părți ale mediului, lăsând restul în obscuritate comparativă. Efectul acestei raze luminoase și selective de atenție este acela că, unde înainte era confuzie și haos, acum se instalează ordinea și distincția. (E. M. Standing, Maria Montessori. Her Life and Work)