Întregul limbaj vorbit ajunge să aibă un omolog scris. Acesta este un şuvoi, o cascadă, dar este alcătuit din mici picături de sunet. (Maria Montessori, Taina copilăriei)
S de la sunet sau scris
Turnul roz
[...] Copilul, concentrându-și atenția asupra diferitelor calități ale obiectelor, a făcut comparații, raționamente, şi-a format judecata, până când a dobândit o putere de discriminare pe care nu a avut-o înainte. Într-un cuvânt, și-a rafinat simțurile; observația sa asupra lucrurilor a fost temeinică și fundamentală; el s-a schimbat pe sine. (Maria Montessori, Dr. Montessori's Own Handbook)
Zăpadă! Un vailing de zăpadă!
Copilul nu urmăreşte legea efortului minim, ci o lege exact contrarie. Utilizează o cantitate de energie pentru un scop nesubstanţial şi cheltuieşte nu numai energie de mişcare, ci şi energie intensă în executarea exactă a fiecărui detaliu. (Maria Montessori, Taina copilăriei)
De ce? De ce? De ce? – Limbajul copilului
Nici n-a apărut bine limbajul, că şi începe copilul să trăncănească şi nimeni nu-l poate convinge să tacă. Unul din cele mai dificile lucruri din lume este să faci un copil mic să tacă. Iar dacă i s-ar interzice să vorbească sau ar fi oprit să meargă, el n-ar putea să se dezvolte normal. (Maria Montessori, Mintea absorbantă)
Rama Montessori pentru legat funde
În loc să servească în mod direct unui obiectiv important, ramele de îmbrăcat contribuie indirect la acesta, prin faptul că îi învață pe copii să folosească elementele de fixare a îmbrăcămintei. Rațiunea Montessori pentru acest lucru este că lucrul la îmbrăcămintea proprie poate fi frustrant într-o măsură care poate împiedica învățarea. Ramele de îmbrăcat oferă o alternativă de învăţare a acestor abilităţi, mai puțin frustrantă, decât folosirea propriilor haine. (Angeline Stoll Lillard, Montessori: The Science Behind the Genius)
Perioadele senzitive
Atunci când o perioadă senzitivă se află la apogeu, o putem compara cu un proiector - venit din interiorul minții - care iluminează anumite părți ale mediului, lăsând restul în obscuritate comparativă. Efectul acestei raze luminoase și selective de atenție este acela că, unde înainte era confuzie și haos, acum se instalează ordinea și distincția. (E. M. Standing, Maria Montessori. Her Life and Work)
Cilindrii incastru
Noi numim materialele senzoriale abstracţiuni materializate sau material matematic de bază. (Maria Montessori, Mintea absorbantă)
Salutări din partea mea!
Între doi ani şi jumătate şi şase ani copilul nu e interesat doar de impresiile senzoriale exterioare; atenţia sa e de asemenea îndreptată în mod natural în etapa aceasta asupra acţiunilor corpului său. De aceea perioada aceasta e atât de potrivită pentru învăţarea „bunelor maniere”, prin practicarea unui mare număr de acţiuni precum închisul şi deschisul unei uşi, înmânarea unui obiect ascuţit unei alte persoane, mâncatul corect, salutul, luatul rămasului-bun şi aşa mai departe. (E. M. Sterling, Maria Montessori: Her Life and Work)
De la stânga la dreapta, de sus în jos
Întrucât materialele selectate pentru un anumit scop, cum ar fi prepararea hranei, sunt înşiruite pe o tavă în ordinea lor de utilizare, de la stânga la dreapta şi de sus în jos, copilul încorporează mental această ordine precisă care devine o parte a inteligenţei lui funcţionale. Recunoaştem această ordine mentală specifică drept necesară pentru a citi şi scrie eficient, de exemplu. Prin urmare, în aceste cicluri de activitate cu materiale practice, copiii se pregătesc în mod indirect pentru scrierea ulterioară. (Paula Polk Lillard, Lynn Lillard Jensen, Educaţia Montessori în primii ani de viaţă)
Să faci lumea mai frumoasă!
Seara, Alice stătea pe genunchii bunicului şi îl asculta povestind despre locuri îndepărtate. Când termina, Alice îi spunea: "Când o să fiu mare, şi eu o să călătoresc departe, iar când o să îmbătrânesc, şi eu o să locuiesc la malul mării." "Asta e foarte bine, micuţă Alice", îi spunea bunicul, " dar mai trebuie să faci un al treilea lucru." "Care e acela?" întreba Alice. "Trebuie să faci ceva care să facă lumea mai frumoasă," îi răspundea bunicul. (Barbara Cooney, Miss Rumphius)